Des-industrializarea Romaniei: Pescogal Galati

Pescariile Statului Galati, imagine preluata dupa miscarea.net

Cam asa aratau Pescariile Galati la inceputul secolului XX, cand s-a construit Palatul Pescariilor (1912-1915) pe locul numit Piata de peste, sau Piata Pescariei, situata pe cheiul nou al Galatiului, in apropiere de Bazinul Docuri. Cladirea proiectata si construita de inginerul Anghel Saligny, a fost inclusa pe Lista monumentelor istorice din judetul Galati la nr. 168, dar in prezent arata deplorabil. Cladirea a fost ridicata in stil modern cu elemente art nouveau, mai ales in utilizarea de stalpi de fier forjat si a adapostit dupa Revolutie firma Pescogal S.A., in prezent radiata din 2007. 
Sa ne amintim ca desi avea in administrare mai multe luciuri de apa in judet, unde functionau crescatorii de peste si desi inainte de anul 1989 intreprinderea era al doilea producator national de conserve de peste, dupa numirea in 1992 ca director general a lui Florin Paslaru, actualul deputat P.S.D., Pescogalul s-a dus de rapa urgent.
Desi ajutat din plin de colegii de partid din P.S.D. (si in special de Dan Nica, cu care se pare ca se inrudeste, amandoi fiind din zona Vrancei), prin scutiri de plati de mai multe miliarde de lei de la plata catre bugetul statului, cat si prin preluarea datoriei de multe miliarde pe care firma o avea la Banca Agricola, (H.G. 441/1884), Paslaru n-a reusit in cei 5 ani cat a stat pe scaunul de director al Pescogal sa redreseze societatea pe care in final a falimentat-o. Din acest motiv fostii salariati lasati pe drumuri ii spun si acum "Terminator". Mai nou de cand s-a stabilit de catre CNSAS ca Florin Paslaru a fost turnator la securitate, este "dezmierdat de presa locala cu numele conspirativ "Pintea" pe care il folosea in rapoarte catre "Unchiul Secu".

Pescariile statului astazi.

Dincolo de drama numita "Pescogal" care a imbogatit pe unii si a trimis in somaj sute de salariati, ramane drama cladirii ignorata de autoritatile publice locale si de cei ai Ministerului Culturii si mutilata de valurile de intreprinzatori comunisti si capitalisti care s-au succedat in ultima suta de ani: ferestre zidite "sa nu se fure conserve", pereti adaugati din caramida de sticla , decoratiuni originale demontate, constructii de camere frig si depozite fara autorizatie, ca deh! "nu se cerea pe vremea aia".
Il auzeam pe domnul primar Nicolae in urma cu mai multi ani plangandu-se ca nu are in oras o piata de peste. Probabil nefiind localnic habar n-a avut ce a fost Pescogalul inainte de Paslaru. Iata un prilej sa descopere si domnia sa ca are o piata de peste in Galati veche de sute de ani si ca locatia care este din patrimoniul national ar trebui conservata si restaurata.

Tommaso Alberti, despre Galati, in 1612: "Ne-am simtit bine si am gasit peste mult si bun, adica morun proaspat, nisetru, stiuca, in foarte mare numar si la pret foarte ieftin, aproape pe nimic."

Imagine preluata de pe www.dingalati.ro