 |
| Sediul Ecosal SA de la fabrica Coca Cola. |
Să nu vă închipuiţi cumva că înainte de 1989 aprovizionarea municipiului Galaţi cu toate cele, se făcea cu cârca şi că oraşul nu avea depozite de mărfuri pentru pieţe şi magazine. N-am să mă refer aici la depozitele de marfuri industriale: I.C.R.T.I. (Intreprinderea Comerţului de Stat cu Ridicata pentru Textile şi Încalţăminte), sau B.J.A.T.M (Baza Judeţeană de Aprovizionare Tehnico Materială). După revoluţie au intrat toate pe mâna unor şmecheri, care le-au transformat în spaţii comerciale (depozitele), sau le-au demolat vânzand terenurile pentru imobiliare (BJATM, unde este acum Kaufland din Micro 40). Mă voi referi doar la depozitele de legume şi fructe ale defunctei Intreprinderi Legume şi Fructe (I.L.F.) Galaţi, devenita după revolutie Hortigal care deţinea depozite uriaşe în oraş de peste 12 hectare. Astfel firma de stat care controla comerţul cu legume şi fructe din Galaţi avea un depozit situat în Calea Prutului nr.9, vizavi de Intreprinderea „11 Iunie” unde existau depozite, linie de cale ferată, pavilion administrativ, căi de acces betonate, facilităţi de sortare, ambalare, transport etc. Toata amenajarea avea câteva hectare. Un depozit similar pentru varză, cartofi şi alte produse se afla amplasat pe strada 9 Mai din cartierul Micro 13, unde de asemenea exista o hală şi mai multe depozite de ambalaje, iar silozuri pentru morcovi şi alte rădăcinoase se găseau în cartierul Traian Nord. Toate depozitele Hortigal din oraş ocupau 12,7 hectare, iar doua dintre ele, cel din Calea Prutului şi cel din Micro 13 se pretau a fi transformate în pieţe de gros, fiind pe drumul de centura (prima) sau aproape de el (cel de-al doilea). Din nefericire pentru oraş pe activele Hortigal au pus mâna prin manevre dubioase celebrii fraţi Herescu care au prăduit cam tot ce se putea prădui în oraş, inclusiv aceste depozite. Alte depozite pretabile la astfel de activităţi au fost cele ale Prodasului de pe str. Ştefan cel Mare, care de asemenea aveau câteva hectare şi spaţii de depozitare. Din păcate au ajuns şi ele pe mâna mafiei locale.
În cadrul câtorva seminarii am prezentat administraţiei locale gălăţene condiţiile pe care ar trebui să le îndeplineasca o piaţă de gros, una dintre ele fiind aceea de a fi cat mai aproape de o arteră importanta de acces în oraş, eventual pe un drum de centură. Galaţiul avea un astfel de loc, lângă Arabesque pe strada Prelungirea Brailei, unde fusese fabrica Coca Cola. Înfiinţată cu mare tam-tam prin 1996 fabrica a decăzut rapid devenind după anul 2000 depozit, iar în 2007 aici s-a mutat sediul Ecosal S.A. Galaţi, „fata moşului Nicolae”. Pentru ce avea nevoie o firmă de stat care încăpea într-un apartament pe strada Columb nr. 14 pâna la revendicare, de un spaţiu cu mai multe hale şi cu hectare întregi de teren când acolo era un amplasament ideal pentru o piaţă de gros? Mai mult de atât pe platforma Coca Cola Ecosal are numai birouri, cu autoutilitarele sale împuţite firma de salubritate poluează aerul în spatele cimitirului Eternitatea pe strada Nufărului şi în intersecţia străzii Basarabiei cu str. Anghel Saligny, vechiul depou de tramvaie, unde s-ar fi putut amplasa o piaţă de cartier. Cum arată terenurile fostei fabrici Coca Cola va las pe dumneavoastra să comentaţi după ce vedeţi fotografiile din zonă. Ca la Bagdad. Sau ca la Groznîi. Sau ca la Ground Zero.
 |
| Ruinele fabricii Coca Cola din Galaţi. |
 |
| Fosta fabrica Coca Cola. Fumul este al combinatului ISPAT-Sidex-Arcelor sau cum s-o mai numi acum. |
Postări
