GALATI

Materialele publicate pe acest blog indiferent de forma lor de prezentare sunt protejate de Legea dreptului de autor si nu pot fi reproduse in niciun fel fara acordul autorului.

Alexandru D.Moruzi primar al Galaţiului 1873-1874.

„O proastă gospodărire a finanţelor strivesc popoarele mult mai mult decât sporirea cifrei contribuţiunilor.”

marți, 17 mai 2011

Dispare istoria oraşului Galaţi

Agenţia Loyddin Galaţi la începutul secolului XX
Nu ştiu cât este de legal sau nu, să demolezi o clădire veche dintr-un oraş nou. Poate că este legal. Ştiu însă că nu e moral ca într-un oraş cu un centru distrus de bombardamentele aliate şi făcut praf de buldozerele comuniste să nu rămână în picioare nici măcar o urma din istoria lui centenară de târg, port şi cetate. 
Strada Portului aşa cum arăta ea în copilaria mea şi cum apare în fotografiile de epocă, va ramâne numai acolo: în memoria locuitorilor cât vor mai trăi şi în imaginile de pe cărţile poştale îngălbenite de ani. Cărţi poştale care nu pot să-ţi spună nimic despre negustorii de cereale de la "Bursă", care veneau să servească o mastică la "Zahana", sau despre pescarii de pe "Vale" care veneau la o ţuică la "Marinarul". Tânăr fiind am intrat cu un amic în celebra cârciumă de pe strada Portului şi am cerut amândoi câte o halbă. Barmanul uitându-se chiorâş la noi ne-a trântit pe tejghea doua halbe goale şi a început să toarne rom în ele, că la "Marinarul" romul se bea cu halba de bere! Cine mai auzise să ceri bere?
S-au demolat toate pentru construcţia de blocuri comuniste: şi "Zahanua" şi "Marinarul" şi casele lui "Haş Ştefan". Au mai rămas încă în picioare fostul dispensar al marinarilor de lângă AFDJ, Pescariile Statului şi magaziile firmei Loyd, în care au fost incartiruiţi după război grănicerii. Astăzi clădirea Loyd este demolată pentru a face loc cine ştie cărei firme. Probabil că aşa au decis cei care au dat autorizaţie de demolare şi de construcţie: "nu mai avem nevoie de gunoiul ăla de clădire", cum nu mai avem nevoie de clădirile de negustori rămase încă în picioare pe strada Bălcescu sau pe Traian, sau de restaurantul Universităţii de pe Gamulea. Hai sa le dăm jos şi să facem un butic, sau un centru de afaceri că se caută. Sau poate o primarie ca tot n-avem.
Am văzut în port la Hamburg cum municipalitatea a făcut din Fishmarkt o atracţie turistică deosebită a oraşului, deşi clădirea nu e cu mult mai presus decât cea a "Pescogal-ului", sau cum caselor vechi li se păstrează numai faţada, iar interiorul este complet refăcut cu materiale moderne. Hamburg a fost mai bombardat în al doilea război mondial decât Galaţiul, dar n-a avut terminatori comunişti şi nici 13 arhitecţi şefi în 20 de ani de democraţie originală.
Demolarea magaziilor Loyd de pe strada Portului din Galaţi.