Iarna lui 2012 a adus cu ea geruri năpraznice
care au îngheţat complet fluviul de la un mal la celălalt. Cum era de aşteptat
şi cum de altfel şi scrisesem aici, construit fără nici-o protecţie, portul de
ambarcaţiuni inaugurat cu mare fast cu un an înainte, s-a făcut bucăţi, atunci
când sloiurile au început să lovească locurile de acostare. Bucăţi întregi din
puntea de acostare s-au rupt şi alături de geamanduri au luat-o la vale. Unele
au putut fi recuperate, nu atât că cineva s-a sinchisit de ele ca valorează ceva, dar erau un adevărat pericol pentru navigaţie. Şi înca mai sunt. În urma
cu două nopţi am fotografiat în dreptul restaurantului „Pescarul” mai multe
geamanduri desprinse din boxele de acostare ale bărcilor, prinse între ele de o
structura metalica care ar face praf şi elicea unui vas maritim nu doar a unei
şalupe.
 |
| Bucăţi din portul de ambarcaţiuni în derivă pe Dunăre. |
Hai să vedem de ce s-au dus pe apa Dunării
banii noştri: 700.000 € de la Ministerul Turismului şi 400.000 € de la bugetul
Consiliului Local Galaţi.
În 2004 la comanda Primăriei Galaţi, IPTANA
S.A. Bucureşti (fostul Institut de Proiectare Transporturi Auto, Navale şi
Aeriene) a executat un studiu de fezabilitate pentru construirea unui port de
ambarcatiuni uşoare la Galaţi. Conform propunerilor acestor recunoscuţi
specialişti, portul avea să fie amplasat într-un golf (buzunar) al Dunării care
există şi în prezent, acolo unde Valea Ţiglinei se varsă în fluviu.
 |
| Proiectul IPTANA ignorat de administraţia din Galaţi |
Ignorând
studiul de fezabilitate de mai sus, Primăria Galaţi a decis amplasarea marinei în aval de „Trecere
Bac”prin construirea unei pasarele paralele cu malul fluviului şi cu promenada
de pe faleza inferioară. Cităm din presa pupincuristă a vremii:
„Formula implementată la Galati are un grad
mare de unicitate, prin soluţia tehnica aleasă. Este o marină realizată cu
minimum de costuri, dar care trebuie protejata impotriva sloiurilor de gheaţă din timpul iernii (sâc!). O protecţie clasică, cu diguri, ar costa milioane de euro.
S-a aplicat soluţia construirii în amonte a unui deflector de gheaţă, a
declarat Remus Baisan, reprezentantul firmei constructoare, Black Sea Magic
Constanţa. Pe termen scurt, nu vor fi
probleme cu depunerile de aluviuni. Zona a fost dragată după ce nu mai
fusese curăţată de aproximativ 30 de ani şi va mai necesita o noua dragare
peste 15-20 de ani.” (pe ce pui pariu?)
Cât de bun a fost deflectorul am scris imediat
după construcţia lui: buturugile aduse de ape se opreau încă din timpul verii
în amonte de port în pilonii pasarelei, determinând colmatarea albiei şi avariind
stâlpii înfipţi în mâlul Dunării. În ce priveşte colmatarea, vă las să priviţi
singuri imaginile de la faţa locului: în unele zile poţi trece cu barca spre
locul de acostare doar dacă este goală şi de capacitate mică.
Postări
