GALATI

Materialele publicate pe acest blog indiferent de forma lor de prezentare sunt protejate de Legea dreptului de autor si nu pot fi reproduse in niciun fel fara acordul autorului.

Alexandru D.Moruzi primar al Galaţiului 1873-1874.

„O proastă gospodărire a finanţelor strivesc popoarele mult mai mult decât sporirea cifrei contribuţiunilor.”

miercuri, 9 noiembrie 2011

Societăţile comerciale şi serviciile Primăriei Galaţi: "non smart city"

Cred că o societate fie ea şi botezată „comercială”, plătită din bani publici, ar trebui să acţioneze fără rezeve în slujba cetăţeanului şi să-i asigure servicii publice de cel mai înalt nivel calitativ. Plătim impozite şi taxe locale ca să avem un serviciu de transport în comun civilizat, o aprovizionare cu apă potabilă de calitate, pieţe curate şi sigure, o evacuare ritmică şi corectă a gunoiului menajer, apă caldă şi căldură pe toata durata zilei şi parcuri frumoase şi bine întreţinute unde să fim feriţi de trafic, zgomot, poluare şi unde să fim în siguranţă. Oare cerem prea mult în calitate de cetăţeni europeni? Din păcate puţini dintre noi ştiu că asigurarea unor servicii de utilitate publică de un anumit standard este obligatorie conform normelor U.E. Într-o Europă unită există standarde pentru fiecare serviciu de utilitate publică, iar gradul lor de respectare încadrează oraşele în „smart cities”, sau în "non smart cities" . La noi în ţară doar Timişoara, Sibiul şi Craiova intră în categoria oraşelor "inteligente", pe poziţiile 55, 63 şi 68 într-un clasament în care Luxemburg ocupă prima poziţie, iar următoarele şapte sunt doar oraşe din Scandinavia. Noi, Galaţiul, oare pe unde ne aflăm?
Un oraş „deştept” sau mai corect „inteligent” este definit prin mai multe caracteristici, definite prin mai mulţi factori şi indicatori, care fiecare din ei cumulează anumite puncte.
Caracteristici: administraţie publică „inteligentă”, economie locală „inteligentă”, mediu ambiental „inteligent”, locuitori „inteligenti”, (în sensul de pregătire profesională de un nivel cât mai ridicat), mod de trai inteligent şi mobilitate „inteligentă”.
O administraţie „inteligentă” este apreciată prin mai multe caracteristici cum ar fi de exemplu: suma totală a cheltuieleile publice pe cap de locuitor, numărul femeilor în rândul reprezentanţilor urbei, percepţia locuitorilor faţă de nivelul serviciilor publice, al şcolilor, dar şi percepţia faţă de birocraţie, corupţia administraţiei, transparenţa guvernări locale etc.
O economie locală „inteligentă” înseamnă o bună proporţie a Produsul Intern Local faţă de Produsul Intern Brut, un bilanţ echilibrat între veniturile şi cheltuielile administraţiei, spirit inovator, inclusiv numărul de brevete de invenţie pe cap de locuitor, numărul de mărci proprii înregistrate, numărul de noi firme înregistrate din totalul de firme existente, procentul companiilor cu aport semnificativ la PIB etc., inclusiv existenţa unui aeroport de pasageri sau de marfă, nivelul şomajului, productivitatea muncii.
În mod asemănător locuitorii „inteligenţi” sunt apreciaţi după nivelul universităţilor din oraş, după gradul de şcolarizare şi de calificare, după procentul populaţie cunoscătoare a limbilor străine, după gradul de integrare al imigranţilor şi după participarea la viaţa socială inclusiv la voluntariat, la votul pentru alegeri locale sau pentru parlamentul european.
Mediu „inteligent” este definit prin gradul de însorire al localităţii, nivelul pulberilor în suspensie, frecvenţa bolilor respiratorii cronice, dar şi suprafaţa spaţiilor verzi, calitatea acestora şi preocupările de a economisi curentul electric şi apa potabilă.
Modul de trai „inteligent” se defineşte prin caracteristici cum ar fi numărul de teatre si de cinematografe raportate la numarul de locuitori, numărul de medici, paturi de spitale şi speranţa medie de viaţă, rata criminalităţii şi numărul actelor de violenţă, rata sărăciei, numărul copiilor şcolarizaţi şi cel al analfabeţilor, ponderea locuinţelor confortabile, numărul obiectivelor turistice şi numărul nopţilor petrecute de turişti în hotelurile din localitate.
În şfârşit mobilitatea „inteligentă” apreciază reţeaua de transport public local şi satisfacţia locuitorilor faţă de ea, accesul la căi de comunicaţie internaţionale, siguranţa traficului, utilizarea de mijloace de transport economice şi nepoluante, facilitaţile pentru biciclişti şi pietoni, accesul la telecomunicaţii şi la internet.
Le vom analiza pe toate, focusat pe oraşul nostru Galaţi în numerele viitoare, luând la rând societăţile de interes local aparţinând de Primărie.