Zoi intr-un parc de copii din Galati

Casa Noastra favorita primarului Dumitru Nicolae

Inca de la infiintare Asociatia Casa Noastra din Galati a fost favorita primarului municipiului Galati, Dumitru Nicolae. Desi lipsita de experienta fata de alte ONG cu traditie in asistenta sociala, Asociatiei Casa Noastra i se fac mai multe favoruri de catre primar prin subventii sau Hotarari de Consiliu Local.Astfel:

1. prin HCL 124 din 20.04.2004 i se atribuie in folosinta gratuita imobilul din str. Nae Leonard nr. 80, bloc S9, pe o durata de 5 ani.
2. prin HCL 161 din 16.12.2004 (cadou de Craciun) se stabileste o subventie pentru 2005 de 42.750 lei
3. prin HCL 653 din 22.12.2005 (cadou de Craciun) se stabileste o subventie pentru 2006 de 46165 lei.
4. prin HCL 674 din 21.12.2006 (cadou de Craciun) i se atribuie o subventie de 55.500 lei pentru anul 2007 pentru a fi utilizata la plata salarii, plata hrana, plata utilitati, plata consumabile, plata combustibil etc., tot sa faci asistenta sociala cand statul plateste tot din bugetul local (banii cetatenilor si ai firmelor, stransi din taxe si impozite)!
5. prin HCL 93 din 27.02.2007 i se atribuie in folosinta gratuita un teren pentru construirea Centrului Turistic de Agrement pentru Tineri din Euroregiunea Dunarii de Jos, la confluenta Siretului cu Dunarea, in spatele hipermatketului Real, in suprafata de 1.25 ha
6. prin HCl 469 din 24.09.2009 i se atribuie in folosinta 10854 mp in vederea amenajarii unui Centru Multifunctional pentru tineri

Casa Noastra sau Cosa nostra?

Cat de importanta este aceasta fundatie si cine o tine in brate aflam din Raportul primarului Dumitru Nicolae catre cetateni din 2007; limbajul de lemn ii apartine domnului primar:
ASOCIAŢIA CASA NOASTRĂ
"Scopul înfiinţării asociaţiei îl constituie dezvoltarea socială comunitară, prevenirea, diminuarea sau înlăturarea consecinţelor unor evenimente care prezintă riscuri sociale asupra condiţiilor de viaţă ale populaţiei vulnerabile. Ea derivă din dorinţa membrilor fondatori de a extinde sentimentul de apartenenţa şi solidaritate umană în afara graniţelor familiilor, la întreaga societate -colectivitate umană, care să poată fi privită în viitor ca o mare familie umană. Asociaţia "Casa Noastră", prin CASA DE FETE "SF. MĂRIA", oferă servicii rezidenţiale şi consiliere psiho-socială unui număr de 22 de tinere provenite din familii cu şanse reduse de integrare. Prin proiectul Casa "Sf. Măria" s-a avut în vedere implementarea unei metode de intervenţie socială bazată pe servicii de prevenire şi anume prevenirea situaţiilor de risc social prin dezvoltarea de servicii sociale şi oportunităţi de sprijin pentru o mai bună integrare socială şi profesională a tinerelor aflate în dificultate. Proiectul se adresează tinerelor cu vârsta cuprinsă între 16-25 de ani, cu probleme sociale, cu rezultate bune la învăţătură, care nu-şi pot continua studiile liceale/ universitare.
Servicii acordate:
- servicii de tip rezidenţial;
- consiliere socială (pentru îndrumarea tinerelor către serviciile de competenţă specializate, pentru rezolvarea problemelor care survin în relaţia acestora cu societatea, respectiv, depunerea dosarelor de continuare a studiilor, a dosarelor de angajare, sprijin în obţinerea unor burse sociale, ajutoare de urgenţă, sprijin la obţinerea dosarului de ajutor social, dar cu orientare spre eliminarea dependenţei de serviciile sociale);
- consiliere psihologică (pentru depăşirea situaţiilor de criză, adaptarea la noile condiţii de viaţă, redobândirea încrederii în forţele proprii, eliminarea tendinţelor de izolare socială, stabilirea şi însuşirea metodelor de apărare împotriva violentei în familie);
- servicii de educaţie şi îndrumare pentru reintegrare profesională (servicii de consiliere şi îndrumare profesională);
- consiliere juridică (conştientizarea beneficiilor asupra drepturilor şi obligaţiilor legale, şanselor egale de reuşită, opinie şi afirmare). Un aspect deosebit este efortul întreprins de către beneficiarele proiectului Casa „Sf. Măria", pentru realizarea unor activităţi de binefacere. Aceste acţiuni le-au oferit posibilitatea tinerelor beneficiare nu doar să dobândească mai multă încredere în forţele proprii, ci şi să contribuie în mod concret la implementarea valorilor promovate de asociaţie, împreună cu personalul de specialitate, beneficiarele Casei „Sf. Măria" au demonstrat ca puterea voinţei poate ajuta la rezolvarea problemelor comunităţii. Proiectul Casa „Sf. Măria" arată ca iniţiativa, implicarea, responsabilitatea si empatia sunt doar câteva din valorile care trebuie promovate in sistemul social. Planificarea activităţilor, modul de desfăşurare, entuziasmul angajaţilor şi voluntarilor asociaţiei, participarea beneficiarelor, implicarea comunitară mare, creativitatea, rezultatele deosebit de bune, arată că lucrul cel mai important este să dăruieşti şi nu ceea ce dăruieşti."
De altfel aceasta fundatie figureaza la capitolul Protectie sociala din Rapoartele de primar 2004-2005, 2005-2006, 2006-2007.  Cati bani din bugetul local s-au scurs in acesti ani catre fundatia preferata a primarului Dumitru Nicolae?

Bani europeni intrati la apa

 

Recentele inundatii au scos la iveala lipsa de oportunitate a unor investitii facute din bani publici, atat din bugetul local cat si din surse europene, care la urma urmei sunt tot bani publici. Sa luam exemplul "Centrului turistic si de agrement pentru tinerii din Euroregiunea Dunarea de jos Galati, C.E.T.A.T.E. construit prin finantare externa in cadrul programului de vecinatate Romania Republica-Moldova cu finantare Phare CBC 2005: "Tourist and Leisure Centre for Youth  in “Lower Danube” Euroregion Galati - CETATE,beneficiar “CASA NOASTRA- GALATI” ASSOCIATIO, valoarea grantului 550,732.00 Euro. Iata cum aratau zilele acestea amenajarile din complexul turistic de o jumatate de milion de euro, lasate la bunul plac al naturii si acoperite de apele Siretului si al Dunarii. Inutil sa va mai spun ca in acest Centru situat in spatele hipermarketului Real n-am vazut niciodata "tineri de 18-26 ani aflati in situatie de izolare sociala" cum scrie pe site-ul fundatiei, cazati in cladirea eleganta, ci doar autovehicule care mai de care mai luxoase. Pentru acces primaria Galati a construit un drum asfaltat si mai multe scari care duc spre cartierele de pe platforma superioara a orasului.

Ca sa obtina o astfel de finantare din fonduri europene de preaderare, asociatia respectiva trebuia sa participe si ea cu partea ei de finantare si a facut-o printr-o "inginerie". Asociatia a solicitat, printr-o adresa, acordarea in folosinta gratuita a 1,25 ha in zona de varsare a raului Siret in Dunare asa numita "plaja Vacanta", dupa numele restaurantului care functiona acolo. La o zi dupa acesta solicitare, fundatia primeste raportul favorabil de avizare de la directiile primariei Galati si de la comisiile de specialitate ale Consiliului Local, iar printr-o sedinta "de indata", i se acorda atribuirea terenului in folosinta gratuita, "pe toata durata existentei constructiilor", care la acea data nu existau. Desi firma care detinea restaurantul face mai multe interventii la prefectura si in justitie, restaurantul este demolat, iar in locul lui se inalta Centrul Fundatiei Casa Noastra si sunt amenajate mai multe terenuri de sport acum inundate. De la construire si pana acum centrul a fost pazit de gardieni publici zi si noapte.

Ca cetateni ai municipiului Galati care v-ati adresat cu diverse ocazii administratiei publice locale, cati dintre voi puteti recunoaste o asemenea viteza in rezolvarea unor probleme administrative si de patrimoniu? (Macar ca la data atribuirii terenului Consiliul Local Galati nu avea in proprietate terenul respectiv, actul de intrare in posesie fiin eliberat doua luni mai tarziu, dar ce conteaza cand este vorba de "baietii destepti" din primaria Galati?)/

Am scris din greseala "baieti" in loc de "fete" si o sa vedeti cine sta in spatele acestei Cosa Nostra.

Cele zece erori de amplasare a Cartierului Siret

Cand s-a luat decizia amplasarii si dezvoltarii dincolo de Siret a unui cartier rezidential nu s-au luat in discutie si alti factori, care ar fi necesitat o dezbatere publica mai aprofundata si o abordare mai obiectiva si mai pragmatica. Cele mai importante argumente impotriva amplasarii cartierului Siret sau Dimitrie Cantemir pe actualul amplasament ar putea fi grupate astfel:
1. zona este un polder din zona de lunca inundabila a confluentei Siretului cu Dunarea, inconjurat din toate partile de diguri: spre sud digul pe care se gaseste soseaua Galati-Braila, la est digul Siretului si calea ferata a Portului mineralier, spre vest si nord vechea soseaa nationala DN 2B aflata tot pe dig. Aproape tot teritoriul polderului se afla sub nivelul Dunarii si sub nivelul Siretului, zona riscand sa fie inundata aproape din toate directiile.
2. nivelul panzei de apa freatica este destul de ridicat data fiind apropierea de Dunare si Siret. Drept urmare a fost necesara suprainaltarea cu 4 metri a zonei construite peste nivelul solului si constructia unui dig de aparare suplimentar.
3. la data inceperii constructiilor in zona nu exista nici-o utilitate si toate au trebuit aduse pe teren prin cheltuili suplimentare: retea de apa potabila, canalizare de ape meteorice si canalizare de ape menajere, electricitate, gaze, drumuri de acces. Numai aceste investitii efectuate in primii doi ani de constructie au consumat de la bugetul Consiliului Local Galati, enorma suma de 44,5 milioane de RON, adica peste 14 milioane de Euro. (Sa ne amintim ca tot proiectul a fost estimat la aceasta valoare, cf. Raport Primar 2004-2005).
4. amplasarea cartierului nu a tinut cont de directiile principale ale vanturilor din regiunea de sud a Moldovei, unde vanturile din NV sufla cu o frecventa de 22%, fata de cele din SE cu numai 18%. Pe timpul iernii 57% din vanturile care bat sunt din NV, in timp ce tot ele sunt dominante in timpul verii 41%.
Cel mai mare poluator din sud-estul Romaniei, Combinatul Siderurgic Arcelor Mittal Steel, fost Sidex se afla in NV  cartierului.

5. lipsa unei cai de acces racordata la transportul in comun al municipiului
6. necesitatea transportarii peste raul Siret a intregii suprastructuri de retele (apa, gaze, curent electric, telecomunicatii)
7. obligativitatea construirii unei statii de epurare locale care sa deverseze apele reziduale epurate in Dunare sau Siret. Datorita amplasarii in apropiere a prizei de apa Sidex care alimenteaza orasul cu apa potabila (Priza Dunarii), amplasarea unei deversari de ape menajere chiar si epurate este interzisa de legislatia sanitara (zone de protectie sanitara), asa ca singura cale de deversare era in Siret, cu necesitatea construirii statiei de epurare intre rau si cartier, intr-o zona inundabila (vezi cum arata zilele astea) si care necesita pomparea apelor peste digurile de aparare ale cartierului si cele de la Siret.
8. lipsa unei legislatii auxiliare de aplicare a HG 512/2002: lipsa normelor a dus la un balamuc legislativ. Desi investitorul este Consiliul Local al municipiului Galati, toate autorizatiile se elibereaza conform legii de unitatea administrativ teritoriala, in cazul de fata de Braila, locuitorii zonei devenind cetateni ai comunei Vadeni judetul Braila, de unde li se vor elibera actele de stare civila si unde vor vota la alegeri.
9. cand s-a luat decizia construirii cartierului ANL Dimitrie Cantemir-Siret au predominat ratiuni politice si nu economice. In Agenda Locala 21, Plan de dezvoltare durabila a municipiului Galati se estima costul de 14,5 milioane de euro ca fiind acoperit din surse externe Programul ISPA 80% si din bugetul local 20%. In realitate bugetul local a fost cel care a dus greul acestei investitii enorme, numeroase alte programe sau finantari fiind abandonate din lipsa de bani care au fost inghititi pe mastodontul de pe Siret.
10. daca Winston Churchill dupa Batalia pentru Anglia din august 1940 a putut sa rosteasca: "Never was so much owed by so many to so few", cu alte cuvinte "niciodata atat de putini n-au facut atat de mult pentru atat de multi", domnului primar Dumitru Nicolae i s-ar potrivi mai mult o zicala inversa:"nicodata atat de multi n-au facut atat de mult pentru atat de putini". 
325000 LOCUITORI ai municipiului Galati au fost sacrificati prin privarea de la o amenajare urbana coerenta si riguroasa, in favoarea a 200-300 de familii care locuiesc intr-un cartier de blocuri ANL care a costat pana acum mai mult decat daca era construit la Paris.

Cartierul Siret

Apropierea geografica dintre orasele Galati si Braila a impulsionat din totdeauna ideea unei aglomerari urbane puternice care sa se constituie un al doilea centru economic ca marime din tara dupa Bucuresti. Daca spre o astfel de uniune economica ar fi pornit ambele administratii municipale, probabil ca pana astazi am fi avut un "Braigal", sau un "Europolis", sau un "Donaripolis". Din pacate orgolii marunte, ambitii politice nelimitate si necunoasterea legilor sau ignorarea lor cu buna stiinta, a facut ca dintr-o ideea indrazneata sa se aleaga praful si sa se aprinda spiritele in ambele orase.
Profitand de faptul ca avea mai multa greutate politica la varful propriului partid, PSD, Dan Nica, pe atunci ministru telecomunicatiilor in guvernul Nastase, a promovat si a obtinut de la Nastase, Hotararea de Guvern nr. 512/2002, prin care se atribuiau municipiului Galati 1000 hectare intre Siret si Dunare in scopul construirii de locuinte. Hotararea a fost aprobata de guvernul PSD in ciuda faptului ca in acea zona existau la data atribuirii alte activitati si ca zona era lipsita de utilitati, cu scopul de a construi locuinte ANL (intr-un alt judet), prilej pentru guvernul si candidatul la presedentie al PSD de a atrage prin acest gest voturi in plus pentru partidul cu trandafiri. Hotararea a determinat o reactie vie din partea brailenilor care au atacat pe toate caile posibile acesta incalcare a Legii nr.2/1968 privind impartirea administrativ teritorilala a tarii. Procesele au durat mai multi ani si justitia "impartiala" din Romania a dat dreptul partii galatene de a construi in zona respectiva.
Daca lucrurile s-ar fi oprit aici poate ca nu era totul pierdut. Dar de indata ce HG a inceput sa aiba efect municipalitatea galateana a inceput sa pompeze bani publici seriosi pe proiecte si studii de fezabilitate. Se dorea conform declaratiilor facute in campania electorala construirea a 2000 de apartamente, a unui spiatal, un centru cultural, scoli, bazine de inot, dispensar si a unei zone rezidentiale de vile si case de vacanta. Municipalitatea contractase mai multe retele de supermarketuri si era data ca sigura amplsarea in zona a unui Carrefour. In raportul Primarului pe 2004 se aprecia ca numai lucrarile la blocurile ANL (9 bucati) pentru un total de 247 de apartamente ar fi costat 14.537.000 Euro. Cat ne-a costat pana la urma ambitia politica aunui om si a unui partid vom vedea in numerele urmatoare.

Pe aici nu se trece! (daca n-ai maceta!)

Oricat ar parea de ciudat in acesta imagine am fotografiat un trotuar din Galati si nu o poteca din jungla Amazonului, unde n-am ajuns (inca), dar va promit ca daca reducerile de salariu si cresterile de taxe se vor tine tot asa, plec ori in Congo ori in Ecuador sa va trimit poze.
Acum cand faleza inferioara este inundata, tot centrul de greutate al plimbaretilor s-a mutat pe faleza superioara, numita Bulevard al Marii Uniri. Ca orice strada normala si acest bulevard are doua trotuare, dar pe o distanta considerabila unul din ele nu poate fi folosit. Mai sus de "Elice" pe partea dreapta nu poti trece nici de tufele care blocheaza trotuarul, nici de WC ecologice (de ce s-o fi chemand asa?), mai bine zis de mirosul care se degaja din ele.

La "scari" alta tufa netunsa te zgaraie pe fata, iar in fata la restaurantul "Pescarul"  trotuarul dispare de tot pentru a face loc la cateva locuri de parcare.

Trotuarul dispare apoi definitiv "La pastila", unde nu exista nici o trecere de pietoni nici la intersectia cu strada Cazarmii, nici la cea cu strada Regimentul 11 Siret. Daca vrei sa continui traseul pe bulevard trebuie sa ocolesti ca pedestru cel putin 400 metri, prin parc si apoi pe la ITM.
Nu stam mai bine nici mai jos de "Elice", atat in dreptul Curtii de conturi, cat si la Hotel Vega trotuarul dispare ca in "Dosarele X".
Nu va sfatuiesc sa va aventurati fara maceta nici mai jos spre port din cauza tufelor care au crescut arborescent pentru a sfida neglijenta autoritatilor locale.

Ministerul Justitiei?

Daca te cheama Ministerul Justitiei inseamna ca menirea ta este de a asigura o egalitate de sanse tuturor cetatenilor potrivit articolelor din Constitutia Romaniei din 2003:
art. 16 Egalitatea in drepturi: "Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."
art. 21 Accesul liber la justitie:" Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime."
Oare cum isi inchipuie reprezentantii ministerului sus amintit, ca in cladirea Oficiului Judetean al Registrului Comertului din Galati, care le apartine, o persoana cu disabilitati motorii, poate ca acceada in conditiile acestei rampe pentru carucioare facuta in bataie de joc? 
In ce fel mai este egal un om in fata legii, daca accesul lui la o institutie publica este interzis, este aceasta discriminare?
Cum se poata adresa justitiei o persoana care nu poate avea acces la o institutie a justitiei?
"Mircea fa-te ca lucrezi" a devenit in Romania dupa 20 de ani o institutie. Si Registru Comertului Galati se face ca lucrat o rampa de handicapati si ca a rezolvat problema.