1. zona este un polder din zona de lunca inundabila a confluentei Siretului cu Dunarea, inconjurat din toate partile de diguri: spre sud digul pe care se gaseste soseaua Galati-Braila, la est digul Siretului si calea ferata a Portului mineralier, spre vest si nord vechea soseaa nationala DN 2B aflata tot pe dig. Aproape tot teritoriul polderului se afla sub nivelul Dunarii si sub nivelul Siretului, zona riscand sa fie inundata aproape din toate directiile.
2. nivelul panzei de apa freatica este destul de ridicat data fiind apropierea de Dunare si Siret. Drept urmare a fost necesara suprainaltarea cu 4 metri a zonei construite peste nivelul solului si constructia unui dig de aparare suplimentar.
3. la data inceperii constructiilor in zona nu exista nici-o utilitate si toate au trebuit aduse pe teren prin cheltuili suplimentare: retea de apa potabila, canalizare de ape meteorice si canalizare de ape menajere, electricitate, gaze, drumuri de acces. Numai aceste investitii efectuate in primii doi ani de constructie au consumat de la bugetul Consiliului Local Galati, enorma suma de 44,5 milioane de RON, adica peste 14 milioane de Euro. (Sa ne amintim ca tot proiectul a fost estimat la aceasta valoare, cf. Raport Primar 2004-2005).
4. amplasarea cartierului nu a tinut cont de directiile principale ale vanturilor din regiunea de sud a Moldovei, unde vanturile din NV sufla cu o frecventa de 22%, fata de cele din SE cu numai 18%. Pe timpul iernii 57% din vanturile care bat sunt din NV, in timp ce tot ele sunt dominante in timpul verii 41%.
Cel mai mare poluator din sud-estul Romaniei, Combinatul Siderurgic Arcelor Mittal Steel, fost Sidex se afla in NV cartierului.
6. necesitatea transportarii peste raul Siret a intregii suprastructuri de retele (apa, gaze, curent electric, telecomunicatii)
7. obligativitatea construirii unei statii de epurare locale care sa deverseze apele reziduale epurate in Dunare sau Siret. Datorita amplasarii in apropiere a prizei de apa Sidex care alimenteaza orasul cu apa potabila (Priza Dunarii), amplasarea unei deversari de ape menajere chiar si epurate este interzisa de legislatia sanitara (zone de protectie sanitara), asa ca singura cale de deversare era in Siret, cu necesitatea construirii statiei de epurare intre rau si cartier, intr-o zona inundabila (vezi cum arata zilele astea) si care necesita pomparea apelor peste digurile de aparare ale cartierului si cele de la Siret.
8. lipsa unei legislatii auxiliare de aplicare a HG 512/2002: lipsa normelor a dus la un balamuc legislativ. Desi investitorul este Consiliul Local al municipiului Galati, toate autorizatiile se elibereaza conform legii de unitatea administrativ teritoriala, in cazul de fata de Braila, locuitorii zonei devenind cetateni ai comunei Vadeni judetul Braila, de unde li se vor elibera actele de stare civila si unde vor vota la alegeri.
9. cand s-a luat decizia construirii cartierului ANL Dimitrie Cantemir-Siret au predominat ratiuni politice si nu economice. In Agenda Locala 21, Plan de dezvoltare durabila a municipiului Galati se estima costul de 14,5 milioane de euro ca fiind acoperit din surse externe Programul ISPA 80% si din bugetul local 20%. In realitate bugetul local a fost cel care a dus greul acestei investitii enorme, numeroase alte programe sau finantari fiind abandonate din lipsa de bani care au fost inghititi pe mastodontul de pe Siret.
10. daca Winston Churchill dupa Batalia pentru Anglia din august 1940 a putut sa rosteasca: "Never was so much owed by so many to so few", cu alte cuvinte "niciodata atat de putini n-au facut atat de mult pentru atat de multi", domnului primar Dumitru Nicolae i s-ar potrivi mai mult o zicala inversa:"nicodata atat de multi n-au facut atat de mult pentru atat de putini".
325000 LOCUITORI ai municipiului Galati au fost sacrificati prin privarea de la o amenajare urbana coerenta si riguroasa, in favoarea a 200-300 de familii care locuiesc intr-un cartier de blocuri ANL care a costat pana acum mai mult decat daca era construit la Paris.
Postări
