GALATI

Materialele publicate pe acest blog indiferent de forma lor de prezentare sunt protejate de Legea dreptului de autor si nu pot fi reproduse in niciun fel fara acordul autorului.

Alexandru D.Moruzi primar al Galaţiului 1873-1874.

„O proastă gospodărire a finanţelor strivesc popoarele mult mai mult decât sporirea cifrei contribuţiunilor.”

joi, 13 noiembrie 2014

Cele şapte minuni ale Grădinii Publice din Galaţi: aleile

Hotărât lucru aşa cum arătau aleile Grădinii Publice din Galaţi înainte de modernizare, nu putea să mai fie utilizate de trecători. Dalele montate în primul mandat al primarului Eugen Durbacă erau de proasta calitate şi intemperiile le-au distrus în partea centrala a parcului. Pe aleile laterale care fuseseră acoperite cu asfalt situaţia era şi mai tristă, toată calea de acces fiind numai gropi şi denivelări.
Deci se impunea înlocuirea lor, lucru care s-a realizat în perioada 2012-2013 când parcul a intrat în reabilitare.
În presa acelor zile a apărut informaţia luată din caietul de sarcini că se vor executa lucrări de pavare pe o suprafaţă de 2 ha. 
Ori Grădina Publică din Galaţi nu are decât 86.640 metri pătraţi, adică 8 hectare, iar oricât ar fi de multe aleile nou pavate nu au cum să acopere 2 hectare, adică un sfert din suprafaţa parcului. Pentru exemplificare vă propun o hartă văzută din cosmos după Google.

Aşadar suprafaţa pavată este mult mai mică şi numai cei care au luat în primire lucrarea de la constructor ştiu cât s-a pavat şi cât s-a furat. În orice caz, doar aleile principale care formează axa în cruce a Grădinii sunt pavate cu pavele ceramice, restul aleilor fiind acoperite cu asfalt.
Din păcate soluţia tehnică adoptată de constructor a fost una cel puţin ciudată: nu s-au scos fundaţiile vechilor alei, sau cel puţin aşa cred, iar lucrarea care s-a efectuat peste acestea a dus la înălţarea aleilor. Cum probabil a fost necesar material de umplutură pentru unele tronsoane, în loc să se aducă din alte locuri s-a preferat să se compacteze terasamentul aleilor cu pământ de pe peluze. Altfel nu-mi explic de ce sunt diferenţe atât de mari între nivelul aleilor şi terenul din jur. Poate le-o fi lipsit constructorilor teodolitul şi nivela cu apă?
Diferenţă dintre alee şi peluză.
În unele locuri diferenţa este de aproape jumătate de metru, cum ar fi la cuşca veveriţelor.


 Ori în absenţa oricărui drenaj, în toate aceste locuri se va aduna apă de la ploi sau zăpezi care vor distruge vegetaţia şi aşa precară.
Dacă mai spunem că placarea s-a făcut pe pat de nisip (soluţia cea mai ieftină) cred ca am spus cam tot ce se poate spune despre pavaj. Dar mai unt câteva întrebari de pus.
Întrebările rămân însă pentru primarul şi consilierii locali care au aprobat proiectul şi nu s-au sinchisit de cum se derulează.
Când aţi aprobat dalarea aleilor din parc va trecut prin cap că ele produc trepidaţii pentru biciclişti sau carucioare de sugari?
Cunoaşteţi faptul că rolele de la patinele copiilor necesită un paviment făra asperităţi altfel se distrug rapid?
În plimbările dumneavoastră din strainătate nu aţi văzut că aleile nu sunt pavate, ca oamenii să poată alerga fără să-şi facă praf articulaţiile? Vă pot arăta eu:
Hyde Park Londra.

Parc Tervuren Bruxelles.

Tiergarten Berlin

Jardin des Tuilleries Paris