Istoria furata a orasului: vasul "Libertatea" IV

Ce n-au reusit sa faca rusii, adica sa ne fure vasul regal, au reusit un pic mai tarziu urmasii bolsevicilor, "baietii destepti" din PSD Galati, care in 1999 au praduit vasul pentru suma de 265.000 $. Hai sa vedem cine sunt actorii. 
TAPL (Trustul de Alimentatie Publica Locala) Galati, detinatorul iahtului regal "Libertatea", devenit intre timp ICS Alimentatie Publica Galati s-a transformet in 1990 in S.C.REGAL S.A. (restaurante Galati). La data infiintarii societatea avea monopolul asupra activitatii de alimentatie publica din Galati, in prezent detinand doar 29% din cota de piata conform Raportului de gestiune pe 2009, procent "umflat", caci in prezent societatea administreaza direct doar 5 restaurante, restul de peste 20 fiind inchiriate. Printre restaurantele capatate de la ICS Alimentatie publica se numara si restaurantul "Libertatea", care a intrat astfel in activele societatii. Daca in perioada comunista se mai dadea o vopsea peste pitura navei si se mai repara cate o tabla, dupa "revolutia furata" din 1990 nu s-a mai facut nimic, in dorinta de a transforma vasul intr-o epava pentru a putea fi praduit mai usor. In 1990 in societate isi face aparitia Elena Trandafir, o protejata a senatorului PSD Ilie Platica Vidovici, care fusese coleg cu sotul doamnei, Avram Trandafir, de asemeni ofiter de cariera. Domnul Trandafir a fost ales pe listele PSD Galati de mai multe ori consilier local si judetean, in acesta ultima calitate fiind numit recent seful ATOP (Autoritatea de Ordine Publica), asa ca daca raman fara permis zilele astea sa stiti de unde mi se trage. Sub protectia senatorului PSD Platica, Elena Trandafir devine Director comercial in 1995 si apoi Director general in 1997 la Regal S.A.. In aceiasi  perioada  sotia senatorului Platica a fost reprezentant AGA la societatea Regal S.A. In 1998 vasul "Libertatea" este inclus de Ministerul Culturii condus de actorul Ion Caramitru pe Lista monumentelor nationale la categoria "tezaur", fapt contestat imediat in justitie de S.C.Regal S.A. care dorea sa vanda vasul la licitatie. Curtea de apel Galati a respins actiunea societatii comerciale galatene, fapt ce nu o impiedica pe administratoarea Regal S.A. sa solicite SIF Moldova si FPS, actionarul principal la REGAL S.A. scoaterea la vanzare a navei, lucru  intamplat in 1998. Suma tranzactionata a fost de 265000$, iar la cateva zile cumparatorul, firma engleza Edminston Comp. a asigurat-o in vederea transportului la 1000000$ la compania Lloyds. Considerand vanzarea nelegala Ministrul Culturii a sesizat parchetul cu privire la acest fapt si impotriva doamnei Trandafir si a celor de la SIF si FPS a inceput urmarirea penala.  Tribunalul Galati scoate insa de sub urmarire penala acuzatii, considerandu-se ca faptei ii lipsesc "elementele de vinovatie". Nava a fost remorcata in ianuarie pana la Constanta, unde a fost arestata pana la solutionarea cazului, dar in 25 septembrie 1999 parasea apele teritoriale ale Romaniei, dupa 60 de ani de pavilion romanesc.
Sub presiunea nemultumirilor galatenilor, la mai bine de trei saptamani de la plecarea vasului, care probabil ajunsese deja in Germania, deputatul PSD de Galati, Ion Florentin Sandu a facut o interpelare in Parlamentul Romaniei pe acesta tema, atacand direct Ministerul Culturii care daduse aprobarea de iesire din tara. Intreaga dezbare o gasiti aici: Interpelare adresata Ministerului Culturii referitoare la soarta vasului Libertatea

O fotografie interesanta

In aceste fotografii se poate vedea intalnirea dintre regele Angliei, Eduard al VIII lea si Mustafa Kemal Ataturk, presedintele Turciei din septembrie 1936. Printre cele cateva fotografii publicate de ziarele turcesti ale vremii se numara si acestea doua:

1. Ataturk sosind la bordul navei "Nahlin" si primit la scara imperiala de regele Angliei??
2. un tete a tete pe bordul unei nave, probabil "Nahlin"

Istoria furata a orasului: vasul "Libertatea" II

Cat timp a fost in proprietatea Lady-ei Yule vasul "Nahlin" a navigat pe toate marile si oceanele lumii intr-o serie de voiaje pe care proprietara le-a facut cu fica ei Gladys si care au cuprins tari din Europa, America, Oceania, Australia, Africa si Asia, vizitand locuri exotice cum ar fi insulele Canare, Galapagos, Tahiti, Hawai, Noua Zeelanda. Vasul a facut ocolul pamantului aruncand ancora in cele mai frumoase locuri din lume. Cum calatoriile ii creasera ceva probleme de sanatate Lady Yule s-a retras impreuna cu fica sa la resedinta lor Hanstead House din Bricket Wood, Hertfordshire, inconjurata de trofee de vanatoare de animale impaiate, impuscate de sotul sau in diverse safari-uri si de pet-urile pe care si le adunase din voiaj: o foca si un pinguin. A fost socotita cea mai bogata femeie din lume. Retrasa in resedinta sa proprietara a incercat sa vanda, sau macar sa inchirieze iahtul "Nahlin". 
In ianuarie1936 regele George al V-lea al Marii Britanii murea si la tronul imperiului ajungea Eduard al VIII-lea, un personaj controversat, care la festivitatea de incoronare a fost insotit de iubita lui, pe nume Wallis Simpson, o americanca divortata, pe care o cunostea de cativa ani, fapt ce va scandaliza intregul imperiu, asa cum prin acesta relatie il iritase si pe defunctul rege tata si racise relatia cu toata familia regala. In vara lui 1936, noul rege inchiriaza iahtul "Nahlin" pentru un voiaj in Mediterana si Adriatica cu trecere pe la Stambul, pentru a-l vizita pe Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul statului turc modern, voiaj in care o invita si pe doamna Simpson, care ceruse divortul de sotul ei in vederea casatoriei cu regele englez. Escapada amoroasa dezvaluita de presa britanica a scandalizat clasa politica a Albionului si a declansat o criza constitutionala fara precedent, care s-a terminat numai in noiembrie prin abdicarea regelui in favoarea fratelui sau mai mic regele George al VI lea, tatal actualei regine Elisabeta a II a a Marii Britanii. Eduard va deveni Duce de Windsor, iar dupa pronuntarea divortului se va casatori cu aleasa inimii sale Wallis. Vorbele rostite de el cu ocazia abdicarii au facut deliciul feministelor si al tinerelor romantice din toate timpurile:"I have found it impossible to carry the heavy burden of responsibility and to discharge my duties as king as I would wish to do without the help and support of the woman I love."

Nu se cunosc fotografii din perioada cand regele Angliei a inchiriat vasul "Nahlin", asa ca voi afisa o fotografie cu Printul de Wales pe HMS Worcester in 1921, de pe site-ul:http://www.merchantnavyofficers.com/worcester.html

Si dupa casatoria cu Wallis, Ducele de Winsdor a ramas un personaj contoversat. In plina acsensiune a lui Adolf Hitler ii va face acestuia o vizita in "barlogul lupilor" de la Obersalzberg, ocazie cu care abordeaza cu nonsalanta salutul nazist spre deliciul propagandei lui Goebels si spre furia presei si a guvernului englez. Asociat adesea cu ministrii nazisti Ribbentrop, Albrecht Speer si Herman Goring, Ducele a fost considerat ca fiind "de rezerva" la tronul Marii Britanii, daca Germania nazista ar fi invins in Batalia pentru Anglia. Din aceste motive si planand asupra lui chiar suspiciunea de tradare catre nemti, a unor planuri secrete de aparare a Belgiei si Frantei fostul monarh nu a avut niciodata foarte multi simpatizanti in Anglia, pe care de altfel a si parasit-o definitiv dupa razboi. A murit de cancer pulmonar, fiind un fumator pasionat.

Istoria furata a orasului: vasul "Libertatea"

Presa internationala a semnalat aparitia pe marile lumii a yahtului "Nahlin" renovat si remotorizat la Liverpool in Marea Britanie. Putin stiu insa ca luxosul vas este unul si acelasi cu yahtul regal romanesc "Libertatea", simbol al orasului Galati, vandut ca fier vechi in 1999, de concetateni de-ai nostri pentru "uriasa" suma de 265000$. Nava copilariei si adolescentei mele, de la a carei pupa am sarit in fluviu in verile toride, alaturi de alti pustani de pe "Vale", sau din "Rapa", in care am dus la o bere, sau la o cafea toate neamurile si prietenii care veneau in vizita in orasul nostru, punctul de atractie al falezei Dunarii si al portului, a avut o istorie interesanta. In 1929 Lady Yule (Annie Henrietta Yule) [o nepoata a magnatului ceaiului, iutei si hartiei din India inceputului de secol XX, Andrew Yule, casatorita cu un nepot al acestuia, David Yule, de asemeni afacerist in domeniul colonialelor din India si inobilat de regele George al V lea al Marii Britanii], a solicitat firmei G.L. Watson din Liverpool construirea unui yaht care sa-i permita "vizitarea oricarei parti a globului unde va dori sa ajunga". Probabil distinsa doamna se plictisea in cetoasa Anglie in absenta sotului care a trait toata viata mai mult in India. Firma G.L. Watson specializata initial in constructia de vase cu panze, era un nume in domeniu, yahturile proiectate si construite de ea cucerind multe regate din Anglia si America, inca din primii ani de existenta ai firmei (1873) si in anii '30 aveau deja un renume in construirea de yahturi de lux. Din planseta si apoi santierul acestei firme au iesit nave superbe: "Virginia", "Rainbow", "Thistle", "Liberty", "Sapphire", "Sunbeam II" si yahtul de curse "Britania", multiplu campion in multe regate.
"Nahlin" a fost construit intre 1929-1930 ca "steam yacht", clasa de nave comerciale sau de lux, la care alaturi de velatura exista si un alt sistem secundar de propulsie. In cazul lui "Nahlin" propulsia se realiza cu ajutorul a doua turbine cu abur Brown-Curtiss cu reductie simpla, care produceau fiecare cate 200 CP, realizand o viteza de aproape 18 noduri, in conditiile in care nava in mars era destul de silentioasa. Nava avea o lungime de 90 m, o latine de aproape 11 m, pescaj de 4,5 m, tonaj de 1574 tone si putea adaposti 351de oameni membri de echipaj si pasageri. Sistemele de navigatie, instalatia electrica a navei erau ultramoderne. Nava era echipata pentru calatorii lungi, avand cambuze incapatoare si o instalatie frigorifica, tancuri de apa si de petrol care ii asigurau autonomie mare, incalzire pe timp de iarna si un sistem foarte modern si eficace de control giroscopic al directiei.
Corpul vasului a fost construit din otel, puntile de promenada din lemn de tec cu intarsii si armaturi de alama, castelul (cabina de comanda a navei) era de forma eliptica, la fel si cosul de fum, pe ansamblu nava find foarte eleganta si svelta. Vopsita toata in alb parea o lebada care pluteste pe apa. Cabinele proprietarilor erau situate la prova (in partea din fata), unde pe "Libertatea" fusese amplasat barul, iar restul cabinelor erau insirate de o parte si de alta a puntii principale, cele din dreapta fiind decorate in stil baroc englezesc William si Mary, in timp ce cabinele din stanga erau decorate in stilul Ludovic al XVI lea, adaptat (mai mult neoclasic decat baroc). Toaletele pentru doamne erau amenajate cu mobilier in acelasi stil si aveau vestibul cu oglinzi pentru pudrat si machiat. In apropierea cabinelor proprietarilor se gasea o sala de gimnastica complet utilata si sase camere de oaspeti in acelasi stil Luis XVI, incadrate de 4 bai bogat ornamentate si placate cu gresie. Accesul de la camerele de oaspeti pe puntea principala se facea pe o scara spiralata de bronz. Sufrageria, unde pe "Libertatea" fusese amplasat restaurantul, era incapatoare si eleganta in stil baroc englezesc si existau o camera pentru fumat, o biblioteca si scari de acces pe puntea de comanda, de unde pasagerii puteau admira de la inaltime privelistea.
Despre numele initial al vasului exista numeroase variante. Cea mai cunoscuta este varianta ca numele ar fi cel al unui sef de trib indian. Pe bompresul navei era sculptat un cap de razboinic indian vopsit in culori de razboi si purtand o podoaba din pene. Varianta inaintata de cei de la Monumente istorice, ar fi ca traducerea numelui ar insemna "steag de nava" in limba pieilor rosii. Cuvantul exista in limba amerindienilor, in limba apasa inseamna "fata, femeie tanara". In Columbia britanica exista muntele, raul, si podisul Nahlin, in apropiere de Sisters Rocks, aproape de oceanul Pacific, zona fiind locuita de indieni Tahltan, sau Nahanni, popor apartinand grupului Athabaskan-ilor, din a carui ramura sudica fac parte si apasii. Este greu sa aflam cum s-a ajuns la acest nume, dar personal cred ca el a fost sugerat de sir David Yule, bun cunoscator al Muntilor Stancosi, Colorado si a altor regiuni din America in care a vanat. Numele Nahlin este intalnit si la un cal pur sange arab descendent din celebrul campion Sun Dust, dar nu am gasit nicio legatura cu faptul ca in 1925 sir Yule avea sa-si extinda afacerile in domeniul cresterii de cai arabi pursange pentru a-si spori averea si asa uriasa.