GALATI

Materialele publicate pe acest blog indiferent de forma lor de prezentare sunt protejate de Legea dreptului de autor si nu pot fi reproduse in niciun fel fara acordul autorului.

Alexandru D.Moruzi primar al Galaţiului 1873-1874.

„O proastă gospodărire a finanţelor strivesc popoarele mult mai mult decât sporirea cifrei contribuţiunilor.”

marți, 16 aprilie 2013

Ce se mai fură prin oraş

Balustrada scărilor de pe faleză tăiată de hoţii de fier vechi.
Cât de flămând să fii să vii noaptea să tai ţeava de la balustrada scărilor care leagă faleza inferioară de cea superioară? 
Pentru că presupun că ziua totuşi te mai vede cineva, nu poliţia, nu gardienii, nu adepiştii, că aceste categorii sunt rara avis pe faleza Dunării de la Galaţi, dar trecători se găsesc destui până seara târziu. Ori după tăietură, altfel ordonată şi precisă, în absenţa unei surse cu curent electric care să alimenteze un flex, cred că s-a executat manual cu un clasic bomfaier. Ori asta cere timp şi face zgomot, deci probabil hoţul a acţionat în siguranţă, având mult timp la dispoziţie. Sub somnul dulce al autorităţilor, somn plătit din bani publici.
Dacă despre balustradă bănuisc că s-a furat noaptea, despre gardul de la părculeţul de câini ştiu din sursă sigură că s-a furat ziua. Au venit doi muncitori îmbrăcaţi cu salopete şi au scos stâlpii din gard.
A doua zi tot ei au rulat stâlpii cu tot cu plasă, i-au încărcat într-un camion şi duşi au fost. Proprietarii de câini au crezut că parcul se reabilitează, la doar un an după ce viceprimarul Bicicletă băgase 3400 de lei numai în materiale. La mai bine de 3 luni de la demontarea elementelor din parc, locul arată mai viran ca niciodată şi nu sunt semne că se va mai monta împrejmuirea la loc. 

Întrebat un salariat de la ADP când se montează gardul la loc, a răspuns simplu: 
-Care gard?
-Ăla de la parcul de căţei!
-Nu ştiu domle', când o zice şefii!
-Da' cu ăla dinainte ce s-a întâmplat?
-L-o furat boschetarii!
Aşa că stăm cu ochii pe băncuţele rustice din trunchiuri de copac, să vedem când dispar şi ele.
Întâmplarea asta îmi aduce aminte de o fază petrecută la mine în scara blocului acum vreo 5-6 ani. Într-o dimineaţă au venit mai mulţi muncitori de la Apaterm cu o maşină, au demontat caloriferul uriaş din fontă de pe holul de la intrare şi l-au urcat în camion să-l repare la atelier. Au pus elegant dopuri la ţevile de intrare şi ieşire din calorifer şi duşi au fost. După vreo 2-3 săptămâni, şeful nostru de scară s-a dus la punctul termic din cartier şi a întrebat de calorifer. I s-a răspuns simplu:
- Care calorifer?