 |
| Oase de animale aruncate în râpa lui Tuluc 2013 |
Cu tam-tam, surle şi trâmbiţe, "breaking news" etc. presa gălăţeană şi cea naţională a explodat isteric acum câteva zile, pe tema
resturilor de animale găsite la râpa lui Tuluc, din Galaţi, care pot fi legate
de scandalul recent din Europa, referitor la carnea de cal. Poliţia,
veterinarii, gărzile de mediu, sanepidiştii, protecţia consumatorilor şi toate
celelalte servicii publice descentralizate, sau municipale, au dat năvală, grămadă
şi şi-au dat cu presupusu’, promiţând măsuri severe, chiar extreme, intervenţii
operative, investigaţii ample, cercetări minutioase şi laborioase şi chiar
studii de impact asupra pânzei de apă freatică şi asupra stării de sănătate a populaţiei.
Ceva cotidian, banal chiar, cunoscut de toată lumea din oraş care are, cât de cât, legatură cu mediul sau cu igiena, a devenit
peste noapte o noutate pentru distinşii noştri funcţionari publici, cocoţaţi de
partidele politice în fotoliile de directori ai intituţiilor care ar trebui să
ne ocrotească şi să ne păzească mediul si sănătatea. Abia acum află şi presa
galăţeană că în târgul Galaţiului sunt abatoare clandestine unde se taie: vite,
oi, cai şi porci, care poposesc pe galantarele din pieţele oraşului şi în „specialităţile
de artă culinară locală”, servite populaţiei gata preparate la chermezele municipale
colective, fie că se cheamă ele „Zilele Galaţiului”, „Festivalul Scrumbiei” sau
„Târgul de toamnă”.
Abia acum dau cu nasul în putoarea osemintelor
de animale oficialităţile oraşului şi serviciile de salubritate, de parcă
fenomenul ar fi inceput de ieri, nu de peste un deceniu.
Că suprevegherea „siguranţei alimentului” de
către veterinari este o prostie, am spus-o de multe ori, inclusiv şefilor
administraţiei locale, dar şi reprezentantilor Ministerului Sănătătii. Le-am şi
spus-o, le-am şi scris-o, dar când te cheamă „Alicică”, ai mai multa trecere pe
lânga Năstase, decât „Mengelică”, aşa că au lăsat ca de sănătatea umană, să se
ocupe cei care nu erau în stare să se ocupe nici de cea animală.
Şi avem ce avem şi ce vom mai avea încă,
într-un domeniu în care brambureala este atât de mare, încât nu i se vede
capătul. Sutele de cranii de animale din groapa lui Tuluc n-au crotalii, deci
ori n-au trecut in viaţa lor pe la vreun veterinar, ori fac parte din
milioanele de animale „dispărute” de pe teritoriul naţional în ultimul deceniu,
cu crotalii cu tot. Mafii întregi de măcelari clandestini de la Pechea, Corob,
Cudalbi sau Matca, taie în continuare anual mii de animale în dosul gardului,
sau al privăţii, fară să se sinchiseasca că i-ar putea deranja cineva, sau opri
din afaceri: ce „organele” nu mănâncă şi ele?
Cât de proşti sunt unii, care ne cred pe noi
proşti şi ne intoxică cu „senzaţionale” pot demonstra cu documente: am în faţă
lucrarea: „The specificity of risc management in the urban settlements highly industrialized
from Romania, Galaţi national developement pole, case study” a unor cercetători
de la Universitatea din Bucureşti, publicata în 2010. În pagina 114 autorii
scriu despre riscul aruncării deşeurilor animale la groapa de lângă Brateş şi
mai pun şi o fotografie din 2009.
Cum textul este scris în engleză, cred că de
la comunicarea lucrării şi până acum a aflat toată Europa cât de grozavi suntem
noi cei din „Vechiul şi Noul Galaţi”.
Mai puţin presa din Galaţi şi de loc oficialii şi municipalii, care dorm
în fotoliile de aleşi sau de numiţi. Oricum pe frontul de est, nimic nou. |
| Oase de animale aruncate în râpa lui Tuluc 2009. |
Postări
