Târguri de Crăciun europene: Krampus la Salzburg, de Sfântul Andrei

Krampus în Salzburg.

Sfântului Andrei se sărbătoreşte şi în Austria ca de altfel în multe alte ţări europene pe 30 noiembrie. În Scoţia, de exemplu este zi liberă, sfântul fiind patronul ţării kilturilor şi al cimpoaielor. Superstiţiile şi practicile legate de aceasta sărbătoare sunt comune în multe ţări europene, un exemplu fiind "Andreasgebet", rugăciunea de Sf Andrei prin care tinerii şi tinerele austriece vor să-şi găsească perechea, într-un mod foarte asemănător cu cel prin care tinerele de pe la noi încearcă să-şi vasă ursitul de Sân Andrei. Asemănarea între obiceiurile populare din Austria şi cele din România este şi mai mare atunci când ai ocazia să întâlneşti Krampusii. Am mai scris aici despre aceste personaje, provenite probabil din mitologia precreştină, poate chiar înainte de Saturnaliile romane. Zei cu coarne erau divinizaţi în Egiptul antic: Khunum, zeul creaţiei şi al inundaţiilor, dar şi în Fenicia sub numele de Baal Hammon, despre care am scris mai multe pagini aici. Trecând prin faunii civilizaţiilor antice şi amestecându-se cu zeitaţile păgâne europene, din care multe aveau coarne (e drept nu de berbec ca şi Khunum sau Baal, ci de cerb), cum ar fi Herne, Wotan, Cernnunos, Belenus etc., au ajuns pâna în zilele noastre ritualuri de fertilitate si de sănătate transmise de la Divinitate către oameni prin intermediul krampusilor, un fel de "mascaţi" ca cei din Nordul Moldovei, sau poate mai asemănatori cu "brondoşii" maramureşeni din zona Cavnicului, prin zurgălai, mişcari şi ţinută. În seara de Sf. Andrei 2011, câteva sute de krampusi au invadat piaţa de Crăciun din Salzburg în sunete de talăngi şi pocnituri de bici, îmbrăcaţi în blănuri de oaie şi purtând măşti diavoleşti, cu câte o pereche de coarne uriaşe, gata să împungă cu ele spectatorii, să sperie copii care n-au fost cuminţi, să strângă în braţe fetele să aibă noroc la măritiş şi să tuflească pe cap pălariile bărbaţilor să le poarte cu sănătate tot anul. Am fost fericit să mă aflu în mijlocul unui asemenea vacarm într-o continuă mişcare, care mi-a facut aproape inutila toata tehnica de filmare şi de fotografiere din dotare. Aparitia krampusilor este asteptata de fiecare dată, ei participând la manifestarile de Crăciun de 2-3 ori în zilele Adventului, aşa că zilele când apar sunt anunţate din timp prin afişe, postere, fluturaşi sau pe internet.

Afis anunţând vizita Krampusilor la Melk în 2.12.2011.

Obiceiul venirii Krampusilor în localităţile din zona Alpilor, Bavaria, Austria, Tirolul de Sud din Italia, atrage mii de turişti anual, încantaţi să cunoască obiceiuri strămoşeşti şi personaje din mitologia precreştină: Krampus, Perchta (Berchta), o altă zeitate păgână de astă dată de sex femeiesc, care poartă o mască hidoasă cu coarne de berbec.

Târguri de Crăciun europene: Salzburg

Mozart este unul din simbolurile oraşului Salzburg.

Consecvent pactului pe care l-am făcut cu mine însumi, ca în Ajunul Crăciunului să nu vă mai scriu despre mizeria care ne înconjoară şi despre incapacitatea administaţiei locale gălăţene de a rezolva problemele vitale ale oraşului, cum ar fi curăţenia, căldura şi apa caldă, transportul în comun ş.a., vă voi povesti zilele următoare, documentat, despre cum întămpină alte oraşe Naşterea Domnului, aşa cum am facut-o şi în anul trecut. Nu de altceva, dar dacă vi se face oroare de bradul din plastic din parcarea Casei de cultură, probabil cel mai recent kitsch din oraş, sau vă vine să plângeti când vedeţi cum a fost făcută iluminarea festivă în Galaţi, de parcă am aştepta sfârşitul lumii din 2012, nu Crăciunul, sau dacă bubuielile petardelor vă vor asurzi, să aveţi unde vă refugia pentru câteva momente, dar mai ales să vă delectaţi cu fotografiile din alte locuri, unde oamenii respecta oamenii şi respectă cea mai mare sărbătoare creştină.
Când spui Salzburg spui Munţii Alpi, Mozart, Haydn (Johan), dar şi Joseph Mohr (preotul catolic care a compus versurile pentru cel mai cunoscut cântec de Crăciun, "Stille nacht", a nu se confunda cu Jokai Mohr, scriitorul maghiar), H. v. Karajan, dar şi Stefan Sweig, Doppler, sau părintele medicinii Paracelsus. Toate aceste personalitaţi care au reprezentat cu mândrie oraşul Salzburg sunt la loc de cinste în memoria oraşului. Numele oraşului vine de la sarea exploatată în zonă încă din timpuri străvechi: "salz" şi "burg", care în limba germană înseamnă cetate. Cetatea domină de o mie de ani oraşul, la citadelă se poate urca pe jos, sau cu un funicular care anul viitor împlineste 120 de ani de existenţă.

Festung Hohensalzburg: "fortareaţă  înaltă a Salzburgului"

Oraşul vechi, Altstadt, este dominat de Dom, catedrala dedicată Sfântului Rupert, cel care a creştinat o mare parte din popoarele germanice din zonele dunărene. Prin tradiţie (veche de 700 de ani), târgul de Crăciun principal din Salzburg se ţine în piaţetele din jurul catedralei.
Puteţi vedea şi asculta aici minunatul cântec "Stille nacht"

Casa în care s-a născut W.A. Mozart la 27.01.1756
(Tanzmeisterhaus)

Feeria Teddy bear.

Domplatz şi târgul de Crăciun.

Manual de călcat iarba

Care-i treaba domnule? La primavară punem alta!

Când e vorba de muncă mai întâi ne odihnim!

Un discurs foarte important proeuropean

Citiţi aici un discurs important privind unitatea Europei.