Zece argumente împotriva construirii la Galaţi a unei termocentrale pe cărbune de către Enel

Zilele trecute deasupra oraşului un zeppelin al organizaţiei Greenpeace a făcut senzaţie printre locuitorii urbei. Protestând impotriva firmei Enel cu mesajul "Enel Climate killer" ecologiştii încercau să atragă atenţia asupra pericolului pentru sănătate generat de amplasarea în Zona Liberă Galaţi a unei termocentrale pe cărbune. Prezentata ca fiind o investiţie de "succesuri" de numeroşi reprezentanţi din administraţia locală, termocentrala promovată cu tupeu ca fiind extrem de benefică pentru oraşul Galaţi este de fapt o gogoaşă electorală pentru proşti:
1. Investiţia nu aduce mari beneficii pentru oraş din taxe şi impozite, fiind amplasată în Zona Liberă
2. Investiţia nu aduce locuri de muncă suplimentare, fiind vorba de o termocentrală complet automatizată, în care vor lucra maxim 200 oameni în special la pupitrele de comandă şi la întreţinere, majoritatea fiind italieni.
3. Investiţia nu va duce la scăderea preţului apei calde şi a căldurii la Galaţi, răcirea apei producându-se tot în turnuri de răcire din incinta termocentralei.
4. Combustibilul folosit va fi combustibil fosil, mai precis carbune, din a cărui ardere se poluează solul prin cenuşă, aerul prin fumul care conţine sulf şi alte numeroase pulberi şi gaze toxice, apa prin deversare în Dunăre a reziduurilor inclusiv a apei tehnologice (calde) care modifica ecologia fluviului.
5. cărbunele utilizat va fi importat din Ucraina, deci mineritul românesc nu va avea nimic de câştigat.
6. transportul cărbunelui din Ucraina se va face cu barje ucrainiene, deci transportatorii gălăţeni şi români nu vor avea nimic de câstigat.
7. toata producţia de curent electric va fi exportată, deci nu vom avea în nici-un caz un preţ la curent mai mic decât cel al pieţei.
8. există riscul poluării cu ploi acide a unor zone protejate aflate în apropierea Galaţiului: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional Munţii Măcinului, Lunca Joasă a Prutului Inferior, Parcul Natural Insula Mică a Brăilei şi chiar Parcul Natural Putna Vrancea.
9. exista riscul poluării cu cenuşa de termocentrală a culturilor agricole din tot judeţul şi din judeţele învecinate inclusiv pe mari distanţe prin antrenarea de către vânturi
10. la poluarea fizică si chimică a mediului se adauga şi poluarea vizuală prin coşuri de evacuare a fumului, halde de cărbune, halde de cenuşă etc. Vom avea si la răsărit de oraş o privelişte similară cu cea din apusul urbei: infernul lui Dante ajuns pe pământ.
 Şi atunci de ce?
Vezi aici o teza de doctorat pe aceasta temă.