Eşecurile şi "succesurile" administraţiei galăţene: Tragedia Parcului Rizer

Proiectul de amenajare al Parcului Rizer din Galaţi

Am scris şi altădată despre risipirea banului public din bugetul local sau chiar european pe investiţii cel puţin ciudate ale Primăriei Municipiului Galaţi: maşinuţe de înregistrat harta sonoră a oraşului, complexe pentru tineri pe care le duce Dunărea la vale atunci când vin inundaţiile, străzi reparate în batjocoră, de pe care au dispărut trotuarele, locuri de joaca pentru copii amenajate direct pe pământ, devenite mocirla la prima ploaie, port de ambarcaţiuni plecat pe apa sâmbetei etc. Toate, dar absolut toate sunt lucrări făcute doar pentru ca firmele care le execută să sugă din bugetul local şi de ce nu şi din cel al ministerelor, sau din cel alocat din fonduri europene, sume cât mai mari, din care o mare parte se întorc la cei care le-au comandat din administraţia locală sub forma de şpăgi. 
ŞPAGA de partid a devenit la ora actuală o instituţie de care toţi politicienii indiferent de culoarea politica abuzează atunci când prin graţia partidului care i-a propulsat, au în mâna un pix şi în faţă o hârtie de semnat pentru vreo lucrare. 
Să luam de exemplu Parcul Rizer, despre care presa a scris recent că dacă se va materializa proiectul de iluminat al parcului, vom concura cu Las Vegasul la risipa de energie electrică.
Înfiinţat în 1940 pe locul unei vechi pieţe de fân, Parcul Rizer a fost prin anii '60 un punct de atracţie al zonei în special prin cinematograful în aer liber situat în apropierea căminelor studenteşti. Lăsat în paragină de autoritaţile comuniste, degradat de boschetari şi pe ici pe colo ciopârţit de câţiva copaci, parcul a rezistat peste ani, mai ales prin arborii săi care s-au dezvoltat fără a fi îngrijiţi de nimeni. Cum infrastuctura (alei, iluminat, banci, etc.) se deteriorase, Primaria Galaţi a decis să reamenajeze parcul şi a scos la licitaţie proiectul de reamenajare a parcului. A fost desemnata o firma de apartament din Iaşi, pe nume Green Project & S.C. Aramis S.R.L.  care a elaborat un proiect grandios, scump şi total neadaptat la scopul iniţial: reamenajarea unui parc. Cei de la Green Project & S.C. Aramis S.R.L. au dorit să facă un parc care să îmbine zone culturale, sportive, de promenadă, de odihna, de servicii etc. toate într-un singur loc, mai precis în locul copacilor, care în portofoliul de prezentare al firmei este consideraţi ca fiind: "fond vegetal destul de redus care se limitează la prezenţa unui patrimoniu arborescent deteriorat şi nevalorificat".
Aşadar ignorând regula de aur a destinaţiei şi amenajarii unui parc: "Un jardin publique est un terrain enclos, paysage et plante destine a la promenade ou a l'agrement du public", proiectanţii au înghesuit în cele 3 ha ale parcului: amfiteatru, locuri de joacă (2), pergolă, platformă de expunere opere de artă, fântăni arteziene (2), luciu de apă în 5 trepte, "agora", pistă pentru patine cu rotile, platforme de colectare deşeuri şi pentru servicii, parcare, iluminat pentru fiecare arbore, sistem de udare in picatura, etc. Toate aceste vom vedea că au apărut în loc de copaci şi în schimbul modestei sume de 1 milion de euro.

Parcul Rizer
zonele de culoare bruna au fost defrişate de arbori

Parcul Rizer Galaţi
zonele în galben sunt zone din care a disparut vegetaţia
"unui patrimoniu arborescent deteriorat si nevalorificat" 

Cum un parc nu poate exista fără copaci, în locul arborilor naturali au apărut arbori de metal şi alte năzdravănii, cum ar fi un gard de un miliard de lei.

Arborii de metal

Gardul de un miliard de lei.

Va urma.

Zece argumente împotriva construirii la Galaţi a unei termocentrale pe cărbune de către Enel

Zilele trecute deasupra oraşului un zeppelin al organizaţiei Greenpeace a făcut senzaţie printre locuitorii urbei. Protestând impotriva firmei Enel cu mesajul "Enel Climate killer" ecologiştii încercau să atragă atenţia asupra pericolului pentru sănătate generat de amplasarea în Zona Liberă Galaţi a unei termocentrale pe cărbune. Prezentata ca fiind o investiţie de "succesuri" de numeroşi reprezentanţi din administraţia locală, termocentrala promovată cu tupeu ca fiind extrem de benefică pentru oraşul Galaţi este de fapt o gogoaşă electorală pentru proşti:
1. Investiţia nu aduce mari beneficii pentru oraş din taxe şi impozite, fiind amplasată în Zona Liberă
2. Investiţia nu aduce locuri de muncă suplimentare, fiind vorba de o termocentrală complet automatizată, în care vor lucra maxim 200 oameni în special la pupitrele de comandă şi la întreţinere, majoritatea fiind italieni.
3. Investiţia nu va duce la scăderea preţului apei calde şi a căldurii la Galaţi, răcirea apei producându-se tot în turnuri de răcire din incinta termocentralei.
4. Combustibilul folosit va fi combustibil fosil, mai precis carbune, din a cărui ardere se poluează solul prin cenuşă, aerul prin fumul care conţine sulf şi alte numeroase pulberi şi gaze toxice, apa prin deversare în Dunăre a reziduurilor inclusiv a apei tehnologice (calde) care modifica ecologia fluviului.
5. cărbunele utilizat va fi importat din Ucraina, deci mineritul românesc nu va avea nimic de câştigat.
6. transportul cărbunelui din Ucraina se va face cu barje ucrainiene, deci transportatorii gălăţeni şi români nu vor avea nimic de câstigat.
7. toata producţia de curent electric va fi exportată, deci nu vom avea în nici-un caz un preţ la curent mai mic decât cel al pieţei.
8. există riscul poluării cu ploi acide a unor zone protejate aflate în apropierea Galaţiului: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, Parcul Naţional Munţii Măcinului, Lunca Joasă a Prutului Inferior, Parcul Natural Insula Mică a Brăilei şi chiar Parcul Natural Putna Vrancea.
9. exista riscul poluării cu cenuşa de termocentrală a culturilor agricole din tot judeţul şi din judeţele învecinate inclusiv pe mari distanţe prin antrenarea de către vânturi
10. la poluarea fizică si chimică a mediului se adauga şi poluarea vizuală prin coşuri de evacuare a fumului, halde de cărbune, halde de cenuşă etc. Vom avea si la răsărit de oraş o privelişte similară cu cea din apusul urbei: infernul lui Dante ajuns pe pământ.
 Şi atunci de ce?
Vezi aici o teza de doctorat pe aceasta temă.