Parcul Rizer fără copaci şi proştii fuduli din Primăria Galaţi

Încă un copac la pământ în parcul Rizer.

Habar nu am cine-i patron la Pallegrini S.R.L. şi de ce câştigă el în rafale licitaţiile pentru parcuri şi locuri de joacă din Galaţi. Nu-i treaba mea, ci a instituţiilor statului să afle şi să ia măsuri dacă la mijloc este ceva putred în această Dă-ne-marcă.
Am scris însă pe acest blog cu ceva timp în urmă, că muncitorii din firma respectivă au distrus mai mulţi copaci,  sau că atunci cănd nu-i vedeau şefii, aceeaşi muncitori trăgeau chiulul ca tot românul care se respectă conform principiului "munca l-a făcut pe om, dar nici lenea nu l-a omorât". M-am revoltat apoi pentru monstruozitatea de zid chinezesc care va înconjura parcul, care pare a fi un obstacol antitanc, creat doar pentru dictonul: "betoane si termopane, ca s-avem comisioane"! De aici mi se trage probabil numeroasele citări ale blogului meu de cei care au comentat articolul din Viaţa libera de săptămâna trecută, deşi eu cred ca daca ai ceva de spus poţi s-o spui în nume propriu nu să te ascunzi după pseudonime şi să citezi din (clasici) alţii.
Revin astăzi cu  noi imagini din parcul Rizer, unde astăzi, după cum vedeţi în fotografii, s-a mai sacrificat un copac de dragul amenajării prin demolare. Urmează alţii, căci vom avea aici amfiteatru, pergolă, fântână arteziană în enşpemii de trepte, galerie de expoziţii, loc de joacă, iaz, agora, pista de role etc. Probabil vom avea de toate din astea, dar nu vom mai avea parc. Să nu uitam că la solicitarea episcopului E.D.J. de a retroceda palatul episcopal, tot aici Consiliul Judeţean va face şi un muzeu de arte vizuale pe 46.000 metri pătraţi.
Aşadar la prostia celor care au proiectat un parc cu un zid antitanc, mai adaug şi idioţenia de a amenaja un parc prin defrişarea lui. Dar nu cred că holdingul format din cele doua societăţi de proiectare S.C. Green Project SRL si S.C. Aramis SRL au facut prostia cu mâna lor. Stă dovadă Caietul de sarcini plin de prostii fudule, în care şefii din primărie Jalbă şi Pavlenco solicită:
-refacere patrimoniu arboricol !!??

-refacerea partiala a vegetatie arbustive, floricole si ierbacee !!??

-refacere alei

-refacere gard de imprejmuire

-iluminat ambiental pentru alei  si  fintini arteziene

-amenajare a 2 locuri de joaca pentru copii care vor fi prevazute cu leaganne, balansoar, sistem oscilant, carusel, sistem de joaca

-refacere sistematizare verticala??

-refacere alei carosabile si parcari pentru autocare si automobile Într-un parc???

-realizare retele de apa, canalizare si irigatii 

-retele electrice

-mobilier nou de parc

-dotari parc: cosuri de gunoi, cismele de baut apa, platforme gospodaresti, platforme pentru tonete de inghetata/sucuri

-dotari intretinere parc

-elemente specifice investitiei:

·         2 fantani arteziene 

·         pinza de apa in 5 trepte   denumita “iaz” cu podet din lemn  de traversare cu urmatoarele caracteristici: h=0,3m, glaf piatra naturala

·         agora (piata) pentru celebrari de evenimente pe  S=35mp

·  pergola si platforma dalata pentru evenimente culturale S=620mp           Ori e pergolă ori e platformă betonată!!

·    amfiteatru cu locuri de sedere pe gazon:scena cu S=64mp si structura metalica pentru sustinere copertina demontabila

·         pista pentru role

·         porti de acces pietonal si auto.

Curat refacere patrimoniu arboricol, Coane Fanică!

N.B. Agora: piaţă publică în Grecia antică unde conducătorii expuneau locuitorilor deciziile luate în admnistrarea oraşelor. Cum draku' să faci o agora în 35 mp? (35=7m/5m, cât o sufragerie de bloc).
Pergolă: amenajare formată din stâlpi între care sunt întinse reţele de grinzi orizontale sau in arc de cerc, care vor forma o galerie, utilizată în parcuri sau grădini pentru sprojinirea si expunerea plantelor agaţătoare (trandafiri, iedera, glicină etc.).

Becuri pentru ECOSAL

Ecosal Galaţi fără becuri

Mâna darnică a primarului "invizibil" D.N. din Galaţi a alocat zilele astea 4.5 milioane de RON societăţii locale Ecosal S.A. printr-o golanie antidemocratică numită "şedinţă de îndată" a Consiliului Galaţi. Am de prăduit nişye parale din bani publici, sau trebuie să trimit nişte consilieri locali în vacanţă plătită pe malul Mediteranei, trebuie sa concesionez urgent un teren unui mahar local, fac o sedinţă de indată. Un fel de "ordonanţă de guvern" locală, la care consilierii locali dădăciţi de şefii de turmă politică ridica mâna şi votează nu ca aşa ar trebui, sau aşa cere cetaţeanul, ci aşa este politica de partid şi cârdăşia transpartinica din Galaţi.
Cu ocazia acestei alocări financiare firmei de inimă a primarului mun'cipiului Galaţi, poate se vor achiziţiona şi becuri pentru autovehiculele speciale ale Ecosal SA, care pun în pericol circulaţia publică din oraş.

Ce mai fură românii.

Unii cu selectatu' alţii cu furatu'.

La furat de gunoi!

Parcul antitanc

Marele Zid din Galaţi

Cu toată critica mea privind modul de lucru al meseriaşilor de la Pallegrini S.R.L., lucrările în parcul Rizer înaintează serios, probabil pâna la anunţarea oficială a candidaturii (a câta oară??) la primăria municipiului Galaţi a veşnicului nostru primar Nicolae, va fi gata pentru a putea fi pus la răbojul realizărilor. Keine probleme? Niciuna. Ce mă intrigă este de fapt lucrarea în sine, care pare mai mult o fortificaţie decât un gard de parc. Beton armat, cofraje şi camioane întregi de fier beton sunt mărturie că cele ce afirm sunt adevărate. Poate aşa sunt construite gardurile în Republica Populară Coreea, sau poate în China, ca să folosescă şi ca obstacol antitanc, altfel nu văd utilitatea unui mastodont din beton armat la perimetrul unui parc public. Oare consilierii locali aleşi de galăţeni sunt atât de tâmpiţi încât au lăsat să treacă prin Consiliul Local un proiect la care preţul amenajării era hipertrofiat de o asemenea monstruozitate de zid împrejmuitor? La ce ne trebuiesc atâtea betoane? Să dăm de lucru la o staţie de betoane a unui client politic? Cu materialul utilizat la gardul antitanc se putea face poate un bloc, sau câteva case, sau de ce nu o fundaţie pentru o primărie, că tot am ajuns de râsul neamului românesc că n-avem nici primărie.
Şi apoi aflaţi că dacă primaria cheltuieşte 10.441.084 de lei pe acest parc, după ce va fi gata, Consiliul Judeţean Galaţi va demola o parte din el pentru a construi cel mai mare muzeu de artă din România, în valoare estimativă de 8 milioane de euro! (click aici proiectul C.J. Galaţi).
În tot acest timp sunt şcoli în judeţ construite de pe timpul lui Spiru Haret, cu closet în curte şi apă de la fântână cărată cu găleata de femeia de serviciu, în care focul se face cu lemne, atunci când sunt şi în care copiii scriu cu mănuşi în mână: "mama are mere". Administraţia publică nu are mere, are în schimb bani publici, sau chiar bani europeni de care-şi bate joc: un hogeac la Vlădeşti, altul la Zătun, un parc de joacă demolat în I.C.Frimu, ca să facă loc unor garaje, apoi reamenajat cu mobilier stradal nou, de o firmă de partid, sau de ce nu, un parc Rizer cu ziduri antitanc. Doamne de ce nu doare prostia?

Cofraje pentru zidul monumental. Se mută Basescu la Galaţi?

Barbarie, barbarie

Mă întreb de multe ori de ce oameni care n-au nici-o vocaţie pentru o îndeletnicire anume, sau pentru o meserie, persistă în continuare să o facă în silă, ignorând rolul ei social, sau importanţa în comunitatea în care acţionează. Şi poate cel mai bun exemplu sunt angajaţii societăţilor locale de interes public, care sunt plătiţi din bugetul local, adunat de la fiecare dintre noi, pentru a avea pieţe curate şi golite de bişniţari şi precupeţi, autobuze şi tramvaie sigure şi nepoluante, apă rece şi caldă la orice ora din zi si din noapte, căldură în case, facturi rezonabile, străzi măturate şi gunoaie evacuate la timp, parcuri frumoase în care să-ţi speli retina de praful vieţii de zi cu zi dintr-o societate care a rămas într-o perpetua tranziţie, funcţionari amabili şi capabili să-ţi rezolve problemele nu să le ignore. Oare cerem prea mult? Nu. Nu departe de noi tramvaiele vin la timp, adică exact cum scrie pe display-ul afişat în staţie, pieţele sunt pline de marfa proaspată şi chiar şi fermierii dau bon fiscal pentru un strugure, apa rece sau caldă curge tot timpul, iar la doua noaptea daca dai drumul la robinet te poţi opări dacă stai cu mâna sub duş ca acasă aşteptând cu zecile de minute să se încălzească apa, străzile sunt măturate şi spălate noaptea şi nimeni nu-ţi umple nările cu praf împraştiat din târnuri, parcurile sunt verzi şi plini de flori şi copaci decorativi bine întreţinuţi, cu tutori care să-i ţină drept să bucure ochiul când vor creşte mari, deşi nu sunt palmieri, bananieri, cocotieri sau alte minuni costisitoare. O să vă întrebaţi: unde sunt toate astea? Am să vă răspund: în Europa! Acolo unde am vrut să ajungem nu doar să lucrăm ca muncitori second hand la schimbat scutecele paraliticilor, sau în construcţii. Acolo unde am vrut sa ajungem nu doar să ne lăsăm salariile în magazine universale botezate "marketuri". Acolo unde am sperat că şi nivelul de trai, de bunăstare şi de satisfacţie că trăim pe acest pământ va fi ca a celor din alte ţări.
Din păcate am clacat ca popor, ca naţiune, în integrarea noastră europeană. Degeaba avem containere de colectat selectiv deşeurile pentru reciclat dacă majoritatea populaţiei ignoră existenţa lor. Degeaba dăm bani din buzunar pentru a avea un loc de recreere frumos şi plăcut simţurilor dacă pentru un foc dintr-o baracă e mai important un copac dintr-un parc, sau de ce nu o bancă. Ne ofuscăm când naţiunile occidentale nu ne vor în spaţiul Schengen, dar ignorăm bişniţarul care vinde ţigari de contrabandă la colţul străzii şi ne scoatem căciula în faţa parveniţilor cu jeepane şi mausolee pe post de locuinţă, obţinute din afaceri cu statul sau din şpăgi de funcţionari publici. Stăm cu gura căscată la capşunarii care se întorc de Sărbatori acasă cu maşini de zeci şi sute de mii de euro, pe care nu le au nici locuitorii ţărilor din care vin şi care trăiesc din muncă cinstită nu şi le permit. Ce-i aia munca cinstită? Vrem de toate, dar nu ne schimbăm nimic din mentalitate sau din obiceiuri. Vrem învăţământ de calitate şi să nu dăm bani la doctori, dar continuăm să cumpăram de la chioşcul din colţ, unde patronul se aprovizionează cu bonurile tale de masă de la Kaufland şi de la Billa şi unde niciodată nu am primit vreun bon fiscal. Vrem să avem căldură în case şi mai suportam încă dinozaurii comunişti din centralele de cartier ale Apatermului şi ignoranţa complice a administratorilor de bloc. Vrem să nu ne amendeze poliţia, dar încălcăm zilnic legea circulaţiei prin viteză, depăşiri, parcări stupide sau agresiune la volan. Departe de Europa, rămânem nişte barbari, aşa cum eram acum 2000 de ani faţă în faţă cu Imperiul Roman. Bag de seamă că asta-i menirea noastră, de a fi barbarii Europei moderne.

Ecosal Galaţi vă urează "La mulţi ani!"

ISPA are concurenţă serioasă.

Mârlanul la mall